Pentru ca inteligența artificială să nu ne sperie: ce putem învăța din experiența motoarelor cu combustie?
Există o idee din ce în ce mai răspândită conform căreia sistemele de inteligență artificială sunt roboți și cyborgi supraomenești care sunt mai puternici decât noi și, prin urmare, vor prelua controlul.
Cu toate acestea, potrivit lui Thomas Schneider, expert în probleme digitale și inteligență artificială, inteligența artificială trebuie privită în primul rând ca o tehnologie perturbatoare care ne afectează fundamental economia și societatea, la fel cum a făcut-o invenția motorului în Revoluția Industrială.
Președintele Comitetului pentru inteligență artificială al Consiliului Europei este persoana care a intermediat negocierile dintre state privind crearea Convenției privind actul artificial ca instrument pentru mecanismul de reglementare a actului artificial.
De asemenea, semnarea Convenției privind Convenția-cadru privind inteligența artificială, drepturile omului, democrația și statul de drept este așteptată să aibă loc încă din 5 septembrie la Vilnius.
Acest document internațional important a fost sărbătorit de secretarul general al Consiliului Europei, Marija Pejčinović Burić, la evenimentul internațional EuroDIG desfășurat la Vilnius în iunie, subliniind contribuția personală deosebită a lui Schneider la succesul negocierilor.
Oamenii sunt o condiție prealabilă
În ceea ce privește sistemele de inteligență artificială, Schneider subliniază că, deși acestea sunt motoarele lumii digitale, oamenii din spatele lor sunt cei care le proiectează, le dezvoltă și le fac posibile.
„Prin urmare, nu trebuie să fim paralizați de teama de sistemele AI non-umane. În schimb, ar trebui să avem o viziune sobră asupra situației, să respectăm drepturile omului și natura umană și să ne bazăm pe valorile comunității internaționale pentru a crea împreună normele care ne vor permite să exploatăm puterea IA în beneficiul umanității.
La fel cum am elaborat odată norme care să permită utilizarea în siguranță a motoarelor cu ardere internă. Aceste norme nu reglementează în principal motoarele în sine, ci mașinile, oamenii și infrastructura în sine. Cel mai bun exemplu este condusul nostru”, spune Th. Schneider, care a participat la evenimentul internațional „EuroDIG” organizat de Autoritatea de reglementare în domeniul comunicațiilor (ARC) și partenerii săi.
Automatizarea activităților cognitive
Acum două sute de ani, inventarea motorului a permis oamenilor să înlocuiască forța fizică și a început procesul de automatizare. La acea vreme, inteligența artificială ne-a permis să automatizăm funcțiile cognitive.
Motoarele sunt făcute din materie, sunt localizate în anumite locuri și nu pot fi transportate fără efort. IA și datele nu sunt obiecte materiale și, prin urmare, se pot deplasa cu ușurință.
De asemenea, inteligența artificială nu se poate uza în același mod ca un motor utilizat în mod activ. În plus, sistemele AI pot învăța și se pot îmbunătăți singure, spre deosebire de motoare.
„În opinia mea, dezvoltarea și utilizarea IA este un proces mult mai dinamic și mai puțin previzibil decât inventarea motorului.
Prin urmare, trebuie să ținem cont de acest lucru atunci când concepem norme și servicii adaptate acesteia. Din nefericire, în prezent încercăm să răspundem provocărilor lumii digitale globale cu structuri guvernamentale orientate la nivel național, care au fost instituite încă din secolul al XIX-lea, când au fost inventate motoarele menționate anterior”, spune expertul în digitalizare.
În opinia sa, dacă dorim să creăm seturile de reguli potrivite pentru o economie și o societate dinamică, puternic interconectată, globală, digitală și dematerializată, trebuie să creăm sisteme și politici administrative mult mai agile și dinamice.
„Aceasta nu înseamnă că trebuie să distrugem aranjamentele administrative existente.
Important este ca acesta să fie flexibil și ca experții și părțile interesate să poată găsi rapid soluții împreună, dincolo de granițele partidelor, ale părților interesate sau chiar naționale. În lumea noastră, programele trec de la o versiune beta la alta, iar actualizările de software au loc zilnic.
Prin urmare, nu mai putem continua cu o politică în care revizuirea normelor de reglementare durează ani de zile. Ca și în cazul sistemelor, putem adopta o abordare de actualizare, dar într-un interval de timp mult mai scurt decât în prezent.
Această descoperire ar proveni, de asemenea, dintr-o schimbare de gândire – trebuie să lucrăm și să gândim ca rețele, mai degrabă decât ca indivizi. Numai prin valorificarea inteligenței colective a ființelor umane va fi posibil să dezvoltăm seturi de reguli pentru inteligența artificială”, spune Th. Schneider, unul dintre inițiatorii și liderii Forumului pentru guvernanța internetului EuroDIG.
